Diana Iovanovici-Șoșoacă, liderul partidului S.O.S. România și actual membru al Parlamentului European, și-a depus oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2025, conform unui comunicat emis de Biroul Electoral Central (BEC) pe 13 martie 2025. Această acțiune survine la aproximativ șase luni după ce Curtea Constituțională a României (CCR) i-a invalidat candidatura la scrutinul prezidențial din 2024, invocând pozițiile sale publice considerate contrare valorilor constituționale fundamentale ale țării.
„Odată cu propunerea de candidatură a fost transmis spre analiză şi semnul electoral pe care Partidul S.O.S. România dorește să îl utilizeze în cadrul alegerilor prezidențiale. În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (2) şi art. 30 alin. (6) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Biroul Electoral Central urmează să analizeze şi să se pronunțe cu privire la îndeplinirea condițiilor de legalitate pentru înregistrarea candidaturii și a semnului electoral”, transmite BEC.
În 2024, CCR a decis, cu o majoritate de 5 la 2, că opiniile pro-ruse, anti-UE și anti-NATO ale Dianei Șoșoacă o fac ineligibilă pentru funcția de președinte, argumentând că aceste poziții o împiedică să respecte jurământul prezidențial de a apăra democrația și Constituția. Decizia a fost criticată de diverse figuri politice, care au considerat-o o amenințare la adresa valorilor democratice și au acuzat Curtea de interferență politică.
Având în vedere precedentul din 2024, șansele ca actuala candidatură a Dianei Șoșoacă să fie validată de autoritățile electorale și constituționale par reduse. Pozițiile sale publice nu au suferit modificări semnificative de la ultima invalidare, fiind puțin probabil ca judecătorii constituționali să nu țină cont de propria jurisprudență recentă. Coerența instituțională și atașamentul față de interpretările constituționale clasice nu au fost însă punctul forte al CCR în ultimele luni, astfel că o altă hotărâre nu ar fi cea mai mare supriză a acestor alegeri.
Diana Șoșoacă invocă principiul „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi judecată și condamnată de două ori pentru aceleași fapte. Acest principiu este mai degrabă aplicabil în dreptul penal, iar președinta SOS România, după cum am menționat anterior, nu a manifestat nici vreo schimbare fundamentală de discurs în intervalul scurs de la prima tentativă de a candida.
Anterior deciziei BEC referitoare la Călin Georgescu, orice jurist ar fi susținut că doar Curtea Constituțională poate verifica pe fond co candidatură, din perspectiva unor aspecte de constituționalitate. Acest lucru era întărit chiar de hotărârea CCR prin care a fost invalidată candidatura Dianei Șoșoacă. Lucrurile au luat însă o direcție diferită odată cu invalidarea chiar la BEC a candidaturii lui Călin Georgescu, zilele trecute. CCR a acceptat această mică uzurpare a rolului său de unică instanță de contencios constituțional, astfel că este imposibil de anticipat în acest moment dacă o eventuală invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă ar putea fi făcută de BEC sau doar de CCR.
