Afacerea Dreyfus, în cadrul căreia un ofiţer francez de origine evreiască a fost condamnat, în baza unor documente false, pentru că ar fi ajutat Germania să spioneze Franţa, reprezintă subiectul unei expoziţii la Paris, care le reaminteşte vizitatorilor această „crimă de stat”, informează AFP.
Expoziţia „Alfred Dreyfus, adevăr şi dreptate” a fost vernisată joi şi va rămâne deschisă până pe 31 august la Muzeul de Artă şi Istoria Iudaismului (MAHJ) din Paris.
Instituţia deţine o vastă colecţie asociată cu acest episod din istoria Franţei, care a bulversat viaţa politică şi intelectuală franceză în anii 1890. De asemenea, muzeul a împrumutat numeroase opere de artă şi obiecte.
De la o altă expoziţie din 2006 despre Afacerea Dreyfus, aşa cum este cunoscut acel scandal, „o întreagă generaţie a trecut şi ni s-a părut necesar să revenim asupra sa”, a declarat directorul muzeului parizian, Paul Salmona.
„Un alt motiv este punerea sub semnul întrebării, astăzi, a însăşi noţiunii de adevăr (…) Iar dacă există într-adevăr un eveniment care ilustrează adevărul şi dreptatea, atunci acesta este Afacerea Dreyfus”, a adăugat el.
La început, în septembrie 1894, un banal borderou care lista documente militare fără prea mare importanţă a fost găsit într-un coş de hârtii la Ambasada Germaniei din Paris. Aşadar, a existat un militar francez care a avut de-a face cu inamicul.
Un facsimil este expus în muzeul parizian pentru că, din documentul original, doar un fragment s-a păstrat până în zilele noastre. Dispariţia restului documentului a fost considerată „un mister”, potrivit unuia dintre curatorii expoziţiei, Philippe Oriol.
În schimb, pot fi admirate alte documente originale, cum ar fi exemplarul autentic al ziarului L’Aurore, în care scriitorul naturalist Emile Zole a publicat celebra lui scrisoare deschisă „J’accuse…!”, cele două desene în tuş făcute de caricaturistul Caran d’Ache, „O cină în familie” şi celebra sa legendă „Au vorbit despre asta”, precum şi un print al fotografiei ce arată retragerea gradelor militare ale căpitanului Dreyfus în curtea Şcolii Militare.
Expoziţia reabilitează caracterul lui Alfred Dreyfus, născut în Mulhouse, un oraş din nord-estul Franţei, absolvent de Politehnică şi ofiţer foarte apreciat, hotărât să îşi dovedească cu răbdare şi dincolo de orice dubiu nevinovăţia, dar reticent faţă de autopromovare.
„Dreyfus nu a fost o victimă, a fost eroul din Afacerea Drefuys. Şi nu mai trebuie să se vorbească despre o eroare judiciară, ci despre o crimă judiciară. O crimă de stat”, a declarat Philippe Oriol.
Cunoscându-se în prezent numărul persoanelor implicate pentru a se obţine şi a se menţine verdictul de vinovăţie cu orice preţ, „Afacerea Dreyfus este o imensă maşinaţiune politică, militară şi judiciară, într-un context de antisemitism feroce”, a declarat celălalt curator al expoziţiei, Isabelle Cahn.
A existat într-adevăr un trădător în acea poveste: un anumit Ferdinand Walsin Esterhazy, un obscur comandant militar care, în texte descoperite de Philippe Oriol, îşi mărturisea ura faţă de Franţa.
