Carne falsificată, lapte diluat și condimente periculoase – fraudele din industrie care ne afectează sănătatea. Prezentare șoc a profesorului Dan Vodnar la workshop-ul organizat de Senatul Științific al FDVDR
Falsificarea alimentelor nu este doar o problemă economică, ci și una de siguranță pentru consumatori. De multe ori, ceea ce cumpărăm nu este ceea ce credem, iar ingredientele ascunse sau substituțiile ne pot afecta sănătatea. În cadrul workshopului „Ești ceea ce mănânci”, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, profesorul Dan Vodnar, membru corespondent al Academiei Române și specialist în tehnologia alimentelor la USAMV Cluj-Napoca, a explicat care sunt cele mai periculoase fraude alimentare și cum putem evita produsele contrafăcute.
Carnea este unul dintre produsele cel mai des falsificate, iar exemplele descoperite în ultimii ani ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru consumatori. În 2010, un scandal major a dezvăluit că anumite produse etichetate drept carne de vită conțineau, de fapt, carne de cal. Problema nu era doar legată de etichetare, ci și de lipsa controlului asupra originii cărnii și a siguranței acesteia. În 2012, un alt caz grav a fost raportat în Cehia, unde metanolul adăugat ilegal în băuturi alcoolice a dus la intoxicații severe și chiar decese.
Lactatele sunt, de asemenea, vulnerabile la falsificare. Laptele poate fi diluat cu apă sau chiar îmbogățit artificial pentru a-i îmbunătăți consistența. Brânza poate conține grăsimi vegetale în locul celor lactate, fără ca acest lucru să fie menționat clar pe ambalaj. Unul dintre cele mai grave cazuri de fraudă alimentară a fost în 2008, în China, când melamina – o substanță folosită în producția plasticului – a fost adăugată în lapte pentru a-i crește artificial conținutul de proteine. Acest incident a dus la îmbolnăvirea a peste 300.000 de copii și a demonstrat cât de periculoasă poate fi industria alimentară atunci când nu există controale stricte.
Condimentele sunt o altă categorie de produse extrem de vulnerabilă. Șofranul, una dintre cele mai scumpe mirodenii, este frecvent contrafăcut prin amestecarea sa cu plante colorate artificial. În trecut, s-a descoperit utilizarea colorantului Sudan I, o substanță interzisă în Uniunea Europeană din cauza efectelor sale cancerigene. De asemenea, piperul poate conține resturi vegetale măcinate, iar scorțișoara ieftină poate fi doar un înlocuitor inferior al variantei autentice.
Profesorul Dan Vodnar a atras atenția că, deși legislația alimentară impune limite clare pentru aditivi și ingrediente, consumul zilnic de alimente procesate poate duce la acumularea unor cantități periculoase în organism. Cercetările recente arată că anumiți aditivi alimentari influențează negativ microbiota intestinală, iar în viitor, este de așteptat ca legislația europeană să fie modificată pentru a reflecta aceste descoperiri.
Pentru a se proteja de astfel de practici, consumatorii trebuie să fie mai atenți la sursa produselor pe care le cumpără. Alegerea unor furnizori de încredere, evitarea produselor suspect de ieftine și verificarea etichetelor sunt pași simpli care pot face diferența dintre un produs autentic și unul contrafăcut. Educația alimentară este esențială, iar evenimente precum cel organizat de Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României oferă consumatorilor informațiile necesare pentru a naviga mai bine printr-o piață plină de capcane.
