În ciuda numeroaselor probleme semnalate de consumatori pe platformele de ride-hailing și livrări – de la curse anulate abuziv până la lipsa unui suport real pentru clienți – Comisia Europeană nu propune măsuri noi, ci afirmă că legislația actuală este suficientă și pasează responsabilitatea către statele membre.
Comisia Europeană a transmis un răspuns la interpelarea europarlamentarului Andi Cristea privind protecția consumatorilor în fața unor practici abuzive de pe platformele de ride-hailing și livrări la domiciliu.
În întrebare, europarlamentarul a semnalat cazuri în care șoferii acceptă curse și nu se prezintă, forțând clientul să anuleze și să suporte costuri, lipsa unui canal de suport direct și accesibil pentru clienți, precum și absența unor controale de siguranță riguroase asupra persoanelor care prestează servicii prin aceste aplicații.
În răspunsul transmis la interpelarea lui Andi Cristea, Comisia a precizat că furnizorii de servicii de intermediere, cum sunt platformele de ride-hailing și livrări, se supun obligațiilor prevăzute în Digital Services Act (DSA). Printre obligațiile menționate se numără:
-existența unui punct de contact prin care utilizatorii să poată comunica rapid și direct cu platforma, într-un mod accesibil și prietenos (Art. 12 din DSA);
-posibilitatea de a raporta conținut sau comportamente abuzive, printr-un mecanism de notificare și acțiune (Art. 16 din DSA);
-dreptul utilizatorilor de a depune plângeri, inclusiv printr-un mecanism intern de soluționare (Art. 20), precum și către coordonatorii naționali desemnați (Art. 53).
Comisia a reamintit, de asemenea, că Directiva privind drepturile consumatorilor obligă furnizorii de servicii să ofere date de contact, inclusiv un număr de telefon, și că răspund pentru livrările întârziate sau serviciile neconforme.
Cu toate acestea, Comisia Europeană pare din ce în ce mai deconectată de realitatea digitală actuală, bazându-se pe un cadru legislativ general, adesea ineficient în fața noilor forme de abuz practicate pe platformele online. Lipsa unor măsuri concrete, adaptate ritmului rapid al evoluției tehnologice, ridică semne de întrebare asupra capacității instituției de a înțelege și proteja în mod real drepturile consumatorilor europeni în era economiei digitale.
