Critici la adresa vicepreşedintelui Statelor Unite, violenţa sexuală în Biserică, pedeapsa cu moartea, Robert Francis Prevost a fost un cleric activ şi lipsit de inhibiţii pe reţelele sociale, neezitând să abordeze subiecte spinoase, ceea ce l-a transformat în primul Papă extrem de conectat, relatează vineri AFP.
Sugestia lui JD Vance potrivit căreia creştinii ar trebui să îşi iubească mai întâi familiile, înaintea vecinilor, a comunităţii şi a concetăţenilor, a fost întâmpinată pe reţeaua X de episcopul Robert Francis Prevost, devenit Papa Leon al XIV-lea, cu o re-postare a unui editorial usturător intitulat „JD Vance greşeşte: Isus nu ne cere să ne ierarhizăm iubirea faţă de ceilalţi”. Ceea ce i-a adus zeci de mii de aprecieri şi o avalanşă de comentarii acerbe.
Deşi Benedict al XVI-lea a fost, probabil, primul Papă care a postat pe Twitter, în 2012, sub pseudonimul @Pontifex, Robert Francis Prevost @drprevost este, fără îndoială, primul care preia conducerea Sfântului Scaun şi are deja o lungă istorie de postări pe reţelele sociale.
Peste 400 de postări
În cei 14 ani de prezenţă pe Twitter (X, în prezent), el a postat de peste 400 de ori, exprimându-şi opiniile cu privire la actualitatea internaţională: rasismul din Statele Unite, scandalurile legate de cazurile de violenţă sexuală din cadrul Bisericii Catolice, pandemia de COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina…
Iar pentru acest american născut în Chicago, dar care a trăit mai bine de două decenii în Peru, ţară al cărui cetăţean este, imigraţia este un subiect drag inimii sale, la fel ca în cazul predecesorului său, regretatul Papă Francisc.El a dat ecou criticilor la adresa politicilor anti-imigraţie ale lui Donald Trump, republicând un articol din 2017 în care le descria drept un „moment sumbru în istoria Americii” şi o abandonare a „valorilor americane”.
Din numeroasele sale comentarii online, este clar că re-postarea are aproape întotdeauna valoare de aprobare pentru el.
În 2020, la câteva zile după uciderea afro-americanului George Floyd de către un ofiţer de poliţie alb condamnat pentru crimă, el şi-a îndemnat colegii clerici să vorbească: „Trebuie să auzim mai multe de la liderii bisericii pentru a respinge rasismul şi pentru a căuta dreptate”.
De asemenea, el a solicitat o mai mare transparenţă împotriva preoţilor vinovaţi de violenţe sexuale împotriva minorilor: „Dacă sunteţi victima violenţelor sexuale comise de un preot, raportaţi”, a declarat el luna aceasta ziarului peruan La Republica. „Respingem cultura disimulării şi a secretului, aceasta provoacă mult rău. Noi trebuie să-i ajutăm pe oamenii care au suferit din cauza acestor nelegiuiri”, a spus el.
În 2014, el s-a întrebat dacă nu a venit „timpul ca pedeapsa cu moartea să fie abolită”. O poziţie tradiţională a Bisericii pe care a repetat-o de-a lungul anilor în interviuri, omilii şi declaraţii publice. „Trebuie să fim mereu în favoarea vieţii”, a declarat el într-o spaniolă perfectă, cu un uşor accent, în faţa jurnaliştilor peruani.
La fel ca în cazul multora, ritmul postărilor sale s-a intensificat în timpul pandemiei de COVID-19, însă nu există nicio garanţie că va continua să fie un pontif extrem de conectat.
