Piețele financiare globale au fost grav afectate de intensificarea tensiunilor în Orientul Mijlociu, ceea ce a dus la scăderi ale indicilor bursieri și o creștere bruscă a prețului petrolului. Nici piața criptomonedelor nu a scăpat, iar principalele monede listate în piață au suferit scăderi bruște de valoare, lucru care a afectat și portofelul electronic al multor români.
Condrom unui studiu, 4 din 10 români dețin sau au deținut criptomonede, iar cea mai scumpă monedă, Bitcoin, a suferit o scădere importantă în ultimele 24 de ore.
Dacă pe 30 septembrie un Bitcoin era evaluat la prețul de 63.782$, astăzi, 2 octombrie, a ajuns să fie evaluat la 60.781$, ceea ce înseamnă o scădere de 3.000$.
Piața criptomonedelor în România este în plină ascensiune, iar investitorii români au câştigat anul trecut 170 de milioane de dolari din tranzancțiile crypto.
Ce fac investitorii în aceste momente
Investitorii, îngrijorați de noile evoluții geopolitice, au căutat refugiu în active sigure, precum aurul și obligațiunile, în timp ce incertitudinea privind viitorul livrărilor de petrol a crescut considerabil, potrivit Business Insider.
După ce Iranul a lansat un atac cu rachete asupra Israelului, ca răspuns la o ofensivă terestră israeliană în Liban, prețul petrolului a crescut cu până la 6%, traderii anticipând un posibil răspuns militar din partea Israelului. Acest conflict a generat o volatilitate semnificativă pe piețele internaționale, ridicând îngrijorări cu privire la potențiale perturbări în fluxurile globale de petrol, având în vedere rolul important al Iranului în producția globală. Helima Croft, șefa strategiei globale de mărfuri la RBC Capital Markets, a menționat că Iranul produce petrol la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, dar există scenarii în care aprovizionarea ar putea fi afectată.
În acest context, investitorii s-au reorientat către active de refugiu, cum ar fi aurul și obligațiunile de stat. Prețul aurului a crescut cu peste 1%, aproape de nivelurile sale record, în timp ce randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din SUA au scăzut, semnalând o cerere ridicată pentru aceste active sigure. Quincy Krosby, strateg principal la LPL Financial, a subliniat că „conflictele militare pot escalada rapid și declanșa vânzări masive pe piețele bursiere, în timp ce activele de refugiu, precum aurul și obligațiunile, beneficiază de fluxuri importante de capital.”
La închiderea piețelor de marți, principalii indici bursieri americani au înregistrat pierderi semnificative:
S&P 500 a scăzut cu 0,9%, ajungând la 5.708,75 puncte
Dow Jones Industrial Average a pierdut 0,4% (173 puncte), închizând la 42.156,97 puncte
Nasdaq Composite a scăzut cu 1,5%, ajungând la 17.910,36 puncte.
Pe lângă situația din Orientul Mijlociu, economia globală se confruntă cu provocări multiple. În SUA, datele economice din august arată o creștere neașteptată a numărului de locuri de muncă vacante, ajungând la 8,04 milioane. Bill Adams, economist-șef la Comerica Bank, a remarcat că aceste cifre sugerează o stabilizare a pieței muncii, chiar și în contextul ajustărilor politicii monetare de către Rezerva Federală.
În alte piețe, aurul a continuat să crească, atingând 2.661,10 dolari pe uncie, iar randamentul obligațiunilor pe 10 ani din SUA a scăzut la 3,73%. Pe piața criptomonedelor, Bitcoin a scăzut cu 5%, atingând 60.812,01 dolari, reflectând volatilitatea crescută și retragerea investitorilor din activele riscante.
Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au declanșat o volatilitate semnificativă pe piețele globale, provocând scăderi ale indicilor bursieri și creșteri în prețurile petrolului și aurului. În timp ce investitorii caută protecție în active sigure, evoluția conflictului și impactul acestuia asupra piețelor energetice rămân sub atenta observație a piețelor financiare.
Exporturi masive de animale către Orientul Mijlociu și încasări pe măsură
În perioada ianuarie-mai 2024, România a obținut aproximativ 164 de milioane de euro din exporturi.
Iordania a cumpărat cel mai mult de la români, iar pentru cantitatea cumpărată de la fermieri, iordanienii au plătit puțin peste 60 de milioane de euro. Pe locul 2 se află Arabia Saudită, care a trimis în România 35 de milioane de euro. Deși a importat mai multe oi și capre decât Arabia Saudită, Grecia a plătit mai puțin, 18,2 milioane de euro.
În principiu, România a primit pentru fiecare kilogram de caprine și ovine trimise la export 4 euro.
În cazul în care tensiunile continuă să escaladeze în Orientul Mijlociu, piața exporturilor de animale către această zonă vor fi grav afectate, iar fermierii români vor fi nevoiți să găsească o altă piață.