Directiva 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană este în pericol să fie anulată de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta a fost adoptată în octombrie 2022, după negocieri dificile ale instituțiilor europene și ale statelor membre.
„Directiva salariilor minime a fost un subiect de dezbateri aprinse în mandatul trecut în Parlamentul European, cu mai multe state sau grupuri politice care s-au împotrivit propunerii Comisiei Europene. În calitate de deputat european, am susținut ferm această inițiativă privind salariul minim, încă din faza de negociere, pentru că sunt de părere că sărăcia în muncă la nivelul Uniunii trebuie eliminată, iar o reglementare la nivel european este o soluție foarte eficientă pentru a ne asigura de acest lucru”, a amintit Eugen Tomac.
Directiva a fost adoptată cu succes de către majoritatea statelor membre, printre care și România, unde salariul minim brut a crescut la 4050 RON. Cu toate acestea, Danemarca, susținută de Suedia (două state membre care s-au împotrivit adoptării directivei) a formulat la începutul anului 2023 o acțiune în anularea directivei la CJUE. Statul danez argumentează că prin adoptarea acestei directive, instituțiile europene au depășit limitele competențelor lor, încălcând astfel principiul atribuirii competențelor. Unul dintre avocații generali ai CJUE, Nicholas Emiliou a emis o opinie prin care a recomandat că CJUE să anuleze în întregime directiva privind salariile minime adecvate.
„Analizând textul directivei, Emiliou a concluzionat că aceasta reglementează direct salariile, ceea ce depășește competențele UE. Prin urmare, acesta a recomandat CJUE anularea integrală a directivei. Avocatul general susține clar pozițiile Danemarcei și Suediei în cadrul procedurilor și solicită CJUE să anuleze în totalitate directiva. Curtea urmează să se pronunțe cu privire la această speță în lunile următoare, dar data pronunțării nu a fost încă stabilită. CJUE nu este obligată să urmeze opinia Avocatului General și poate ajunge la o concluzie diferită. Totuși, va fi interesant de văzut cum va aborda Curtea chestiunea diviziunii competențelor între UE și statele membre în ceea ce privește salariile”, a declarat Tomac.
„Confederația Europeană a Sindicatelor a argumentat foarte bine împotriva opiniei avocatului general, susținând că acesta nu a acordat suficientă importanță sau chiar a ignorat aspecte importante ale cadrului juridic internațional și european, precum și jurisprudența relevantă. În plus, Emiliou a ignorat obiectivele sociale pe care UE are obligația să le respecte conform tratatelor, în general, și în mod special în cadrul titlului privind Politica Socială.”, explică deputatul Renew în Parlamentul European.
Eugen Tomac speră ca judecătorii CJUE să dea dovadă de echilibru și înțelepciune în aplicarea dreptului UE în această speță și să judece în spiritul tratatelor, nu doar în litera lor. „Cu o Europă în care sărăcia afectează zeci de milioane de familii, iar crizele fără precedent nu fac decât să împingă populația în brațele euroscepticismului, semnalul pe care toate instituțiile Uniunii Europene trebuie să fie unul de unitate în interesul cetățeanului”, a conchis Tomac.
