Apneea obstructivă de somn, o afecțiune care determină scăderea nivelului de oxigen în timpul somnului, este asociată cu degenerarea unor regiuni ale creierului implicate în memorie, prin deteriorarea vaselor mici de sânge din creier, potrivit unui studiu publicat online pe 7 mai 2025 în Neurology®, revista medicală a Academiei Americane de Neurologie. Studiul a constatat că modificările cerebrale sunt puternic corelate cu severitatea scăderilor de oxigen în timpul somnului REM (mișcarea rapidă a ochilor). Studiul nu demonstrează că apneea de somn cauzează această degenerare, ci doar arată o asociere.
Apneea obstructivă de somn apare atunci când mușchii gâtului se relaxează în timpul somnului, blocând căile respiratorii și determinând persoana să se trezească repetat pentru a respira. Acest tip de somn fragmentat poate reduce nivelul de oxigen, ceea ce, la rândul său, poate afecta vasele mici de sânge din creier, potrivit news-medical.
Somnul REM este stadiul în care apar cele mai multe vise și este asociat cu numeroase funcții critice ale somnului, inclusiv consolidarea memoriei și procesarea experiențelor emoționale.
Studiul a inclus 37 de persoane cu o vârstă medie de 73 de ani, care nu prezentau deficiențe cognitive. Niciuna dintre ele nu urma tratament cu medicamente pentru somn. Participanții au fost supuși unor studii de somn peste noapte. Dintre aceștia, 24 de persoane aveau apnee obstructivă de somn.
Cercetătorii le-au măsurat nivelul de oxigen pe parcursul nopții, în toate etapele somnului, inclusiv în somnul REM.
Participanții au efectuat scanări cerebrale pentru evaluarea structurii creierului.
Cercetătorii au descoperit că nivelurile mai scăzute de oxigen în timpul somnului REM erau asociate cu un nivel mai ridicat de hiperintensități ale substanței albe în creier. Hiperintensitățile substanței albe sunt pete luminoase care apar pe scanările cerebrale și care se consideră că reflectă deteriorarea țesutului de substanță albă. Această deteriorare poate fi cauzată de leziuni ale vaselor mici de sânge din creier.
Nivelurile minime de saturație a oxigenului din sânge în timpul somnului și durata totală petrecută cu un nivel al oxigenului sub 90% au prezis cantitatea totală de hiperintensități ale substanței albe din creier. Un nivel al oxigenului în sânge de 90% sau mai puțin este considerat îngrijorător.
Cercetătorii au măsurat, de asemenea, volumul hipocampului și grosimea cortexului entorhinal, ambele fiind zone asociate cu memoria. Ei au descoperit că un număr mai mare de hiperintensități ale substanței albe era asociat cu un volum mai mic și o grosime redusă în aceste regiuni.
Participanții au susținut un test de memorie înainte și după somn pentru a evalua memoria dependentă de somn. Cercetătorii au constatat că deficitele de memorie dependentă de somn erau asociate cu o grosime redusă a cortexului entorhinal.
„Luate împreună, concluziile noastre pot explica parțial modul în care apneea obstructivă de somn contribuie la declinul cognitiv asociat cu îmbătrânirea și boala Alzheimer, prin degenerarea regiunilor cerebrale care susțin consolidarea memoriei în timpul somnului”, a declarat Mander.
O limitare a studiului a fost că majoritatea participanților erau persoane de origine caucaziană și asiatică, așadar rezultatele s-ar putea să nu fie valabile și pentru alte populații.
