Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a discutat, marţi, într-o primă şedinţă, despre înfiinţarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) la Parlament, o transparenţă a întâlnirilor între senatori şi deputaţi cu funcţii cheie şi grupurile specializate din societatea civilă şi mediul de afaceri.
Mecanismul, care există la nivel european, este similar celui implementat la nivelul Guvernului şi implică o evidenţă a întâlnirilor directe, prin publicarea agendei, şi reprezintă o încercare de reglementare a lobby-ului în România – condiţie pentru aderarea ţării noastre la OCDE.
Ca o primă concluzie, membrii comisiei au stabilit ca discuţiile să continue, urmând să fie invitaţi şi reprezentanţii societăţii civile, la finalul lunii viitoare proiectul urmând să intre cel mai probabil în circuitul legislativ, sub forma unei viitoare legi a lobby-ului.
Preşedintele comisiei, senatoarea USR Violeta Alexandru, a precizat că, prin mecanismul care se numeşte generic Registrul Unic de Transparenţă a Intereselor, se va asigura şi la Parlament, aşa cum se întâmplă la Guvern, mai nou obligatoriu – iniţial fiind ca o recomandare -, o transparenţă a interacţiunilor, întâlnirilor între decidenţi – deputaţi, senatori – cu funcţii cheie şi grupuri din societate din zona firmelor, din zona organizaţiilor neguvernamentale, din orice zonă îşi doreşte să influenţeze şi asumă un comportament transparent.
„Dacă vine în această filozofie de lucru a transparenţei în relaţia dintre decidenţi şi societatea civilă, va avea de completat câteva informaţii pentru oricine vrea să ştie când s-a întâlnit un parlamentar cu cineva care avea de influenţat o lege. (…) Intenţionez să organizez şi o consultare publică cu cei care lucrează în acest domeniu asumat, firmele de public affairs, cabinetele de avocat care au şi această extensie în activitatea dânşilor, de public affairs, organizaţii neguvernamentale”, a transmis senatoarea.
Secretarul general al Guvernului, Adrian Ţuţuianu, a subliniat că există în primul rând o recomandare prioritară privind transparenţa şi integritatea procesului decizional public, care a fost formulată ca urmare a evaluării României în grupul de lucru PIAAC, grup aparţinând Comitetului pentru Guvernanţă Publică, care evaluează România în procesul de integrare în OCDE.”Recomandarea este una dintre cele două recomandări prioritare, de a căror îndeplinire depinde obţinerea punctului de vedere tehnic în grupul de lucru PIAAC, care condiţionează obţinerea avizului din partea Comitetului menţionat, respectiv aderarea României la OCDE. Cealaltă recomandare este în responsabilitatea Ministerului Justiţiei şi se referă la restricţii pre- şi post-angajare pentru toate categoriile de funcţionari publici. (…) În PNRR există mai multe jaloane care privesc integritatea în funcţii publice. Secretariatul General al Guvernului este responsabil de implementarea jalonului 432 – aprobarea versiunii revizuite a codurilor de etică şi conduită pentru guvern, în plus faţă de cele existente pentru funcţia publică”, a precizat Ţuţuianu.
El a amintit că în baza acestui jalon a fost elaborat un proiect de lege care a şi parcurs procedura parlamentară, a fost promulgat şi publicat în Monitorul Oficial, de modificare a Codului administrativ, care introduce cerinţele acestui jalon pentru membrii guvernului.
„Considerăm că sunt necesare modificări ale Legii 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, Regulamentul Senatului, Regulamentul Camerei Deputaţilor, Regulamentul activităţii comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, Hotărârea privind Codul de conduită al deputaţilor şi senatorilor şi credem că nu sunt necesare modificări ale Legii 161, respectiv Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi a demnităţilor publice”, a adăugat, în context, oficialul guvernamental.
Vicepreşedintele Comisiei OCDE, senatorul PNL Mircea Abrudean, a amintit că a participat în calitate de coordonator, alături de Ministerul Afacerilor Externe, al procesului de aderare a României la OCDE la Comitetul de Guvernanţă Publică, comitet care a trasat, printre altele, această recomandare prioritară, cu privire la reglementarea lobby-ului.
„Despre asta e vorba, ca să nu ne ascundem după cuvinte frumoase. Noi avem, şi ştiţi mai bine, sunteţi parlamentari mai cu vechime pe aici decât mine, cu siguranţă, au fost tot felul de încercări de reglementare ale lobby-ului. Nu s-a întâmplat, nu se va întâmpla prea curând, deci să fie treaba clară, că nu are sens să ne amăgim foarte tare. Ideea este că fiind o recomandare prioritară de reglementare, într-un fel sau altul, de acest proces de lobby, mai soft, mai hard, mai cum vrem să-i spunem, depinde aderarea României la OCDE. E un obiectiv de ţară extrem de important. (…) Mai ales în actualul context, cred că nu ne permitem să deviem de la acest traseu, traseu care este unul foarte dinamic – 14 comitete închise din 25, dacă nu greşesc. Înseamnă foarte mult. Comitetul de Guvernanţă Publică este unul dintre cele mai grele comitete din cele 25 pentru că presupune acţiuni, activităţi din toate domeniile posibile şi imposibile şi include aici şi Justiţia. Aşa că avem un rol foarte complicat. (…) Trebuie să găsim o formulă agreabilă, agreată, rezonabilă pentru toată lumea, cu care să lucrăm şi pe care să o prezentăm ca atare şi celor de la OCDE. (…) E un prim pas, o primă discuţie”, a subliniat parlamentarul liberal.
O dezbatere cu părţile implicate va avea loc, cel mai probabil, pe 10 iunie.
