Operațiune comună România-R. Moldova: Polițiștii au luat pe sus gruparea care a păcălit peste 150 de români cu investiții girate de vedete TV
La data de 7 august 2024, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Direcției Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, au efectuat, simultan cu autoritățile judiciare din Republica Moldova – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, activități de urmărire penală.
Activitățile s-au derulat într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni în mod fraudulos, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, șantaj și spălare a banilor.
Dosarul aflat pe rolul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală a fost constituit ca urmare a sesizării formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la acesta fiind reunite ulterior 120 de dosare penale înregistrate la alte unități de parchet, privind sesizările formulate de 150 de persoane vătămate.
Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în cursul anului 2022, pe teritoriul Republicii Moldova a fost constituit un grup infracțional organizat, ai cărui membrii ar fi creat și distribuit în mediul virtual (internet) reclame, prin care ar fi fost promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și substanțiale ca urmare a unor investiții reduse (250 de dolari, 250 de euro) în acțiuni/monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacționare on-line, anunțurile publicitare conținând, pentru credibilitate, pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune.
Aceste reclame ar fi avut atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupării de criminalitate organizată, care ar fi simulat platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care ar fi fost accesate s-ar fi deschis o pagină web tip formular de înregistrare, unde persoana ar fi trebuit să completeze numele, numărul de telefon și adresa de poștă electronică.
Ulterior, persoanele ar fi fost contactate de membrii ai grupului infracțional, care, prin folosirea de nume și calități mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, consilier personal de investiții, expert financiar etc), le-ar fi indus în eroare în cadrul unor conversații telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase, că investind în acțiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obține câștiguri sigure, substanțiale și rapide.
Pentru efectuarea investițiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, li s-ar fi solicitat persoanelor vătămate fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de utilități.
După transmiterea documentelor și transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului), persoanele vătămate ar fi fost îndrumate să instaleze pe sistemele informatice folosite (telefoane mobile/calculatoare) programe informatice ce permit controlul de la distanță al sistemului informatic pe care este instalat, în acest mod persoanele în cauză obținând acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea (aplicații de mobile/internet banking) și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.
Ulterior, folosind codurile de acces obținute, membrii grupării infracționale ar fi accesat prin aplicațiile de mobile banking conturile bancare ale persoanelor vătămate și ar fi transferat sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor.
În același mod, ar fi procedat și cu conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele de monede virtuale cărora le-ar fi modificat datele de acces/identificare și ar fi transferat monedele virtuale în alte portofele electronice.
În situațiile în care persoanele vătămate și-ar fi manifestat reticența de a continua investițiile sau de a plăti „taxele” pentru profitul obținut, cei în cauză ar fi recurs inclusiv la amenințări.
Prejudiciul cauzat este de aproximativ 15 milioane de lei.
În vederea soluționării cauzei, prin intermediul Eurojust, au avut loc întâlniri de coordonare între autoritățile judiciare din România și Moldova, iar, la data de 19 martie 2024, a fost încheiat un Acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă, între autoritățile judiciare române, D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală și autoritățile judiciare din Republica Moldova – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Astfel, la data de 7 august 2024, au fost puse în aplicare peste 60 de mandate de percheziție domiciliară și a unor autovehicule în Republica Moldova, inclusiv la sediile unor persoane juridice, fiind descoperite și ridicate calculatoare, laptopuri și unități de stocare a datelor, ștampile, înscrisuri, arme letale și muniție (două pistoale și o pușcă de vânătoare), sume de bani, precum și alte mijloace de probă.
A fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra a 10 autoturisme.
La activitățile desfășurate în Republica Moldova au participat polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și specialiști din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.
Autoritățile judiciare din Republica Moldova au dispus măsura preventivă a reținerii, față de 12 persoane cercetate.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul Europol și SELEC.
Înșelați, după ce „au investit” circa 1.200.000€, dar și-au pierdut banii. 12 persoane din Chișinău, investigate cu procurorii din România.
Ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate a INI de comun cu procurorii PCCOCS, anunță reținerea a 12 bănuiți de escrocherie și spălare de bani în domeniul investițiilor pe diverse platforme dedicate de către persoane din România, în valoare de circa 1.200.000 euro, începând din 2021, anunță și poliția din R. Moldova..
Schema de escrocherie a fost înfăptuită de un grup criminal organizat format din membri ai mai multor state. Prin urmare, operațiunea a fost desfășurată de comun cu procurorii DIICOT din România, cu sprijinul Direcției Investigații Strategice a Poliției din Ucraina (care a desfășurat nouă percheziții la Kiev), sub egida agențiilor europene Eurojust, Europol și Selec și cu sprijinul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” de la Chișinău.
În cadrul operațiunii, oamenii legii din Moldova și România au desfășurat 60 de percheziții domiciliare, în oficii (inclusiv patru centre de apel) și automobile din Chișinău, Ialoveni și Ocnița. Drept urmare, au fost ridicate inclusiv peste 100 de calculatoare, blocuri de sistem, zeci de telefoane, cartele bancare, arme de foc păstrate neconform, 10 automobile folosite la comiterea escrocheriei investigate, precum și zeci de mii de lei și peste 35.000$. La Kiev, autoritățile ucrainene au ridicat calculatoare și telefoane folosite la comiterea infracțiunii, precum și peste 58.000$ și 70.000 hrivne, care urmează să fie supuse cercetărilor penale.
„Investiții de 250 USD, 250 euro, cu promisiunea unui câștig rapid”
Urmare a investigaților, oamenii legii au deconspirat modul în care bănuiții acționau. Astfel, în cadrul operațiunii denumite „Deep fake” bănuiții din Republica Moldova ar fi abordat potențialele victime din România, inclusiv prin publicitate creată pe internet, cu pozele unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune. În așa mod, aceștia ar fi publicat pe internet reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și mari în baza unor investiții reduse (250 USD, 250 euro) în acțiuni/monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacționare on-line.
Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupului criminal organizat, care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare. În formular, potențiala victimă urma să completeze numele, numărul de telefon și adresa de poștă electronică.
„Peste 55 de persoane din România au rămas fără banii investiți”
Ulterior, cele peste 55 de persoane înșelate erau contactate de membrii grupului infracțional care prin folosirea de nume și calități mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, consilier personal de investiții, expert financiar etc.) le induceau în eroare în cadrul unor conversații telefonice, prin prezentarea ca adevărată a împrejurării mincinoase că „investind în acțiuni/monede virtuale prin intermediul acestora vor obține câștiguri sigure, substanțiale și rapide”. Pentru efectuarea investițiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, li se solicita persoanelor vătămate fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de servicii comunale.
După transmiterea documentelor și transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului), victimele erau îndrumate să instaleze pe telefoane/calculatoare programe informatice ce permit controlul de la distanță al acelor dispozitive. În acest mod, făptuitorii obțineau acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât și la programele sau aplicațiile informatice instalate pe acestea (aplicații de mobile/internet banking) și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.
„Conturile bancare ale victimelor – accesate de la distanță, prin telefoanele sau calculatoarele acestora”
Ulterior, folosind codurile de acces obținute, membrii grupului infracțional accesau prin aplicațiile de mobile banking conturile bancare ale victimelor și transferau sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor. În același mod, procedau și cu conturile victimelor deschise pe platformele de monede virtuale cărora le modificau datele de acces/identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice.
În situațiile în care persoanele vătămate își manifestau reticența de a continua investițiile sau de a plăti „taxele” pentru profitul obținut, făptuitorii au recurs inclusiv la amenințări.
„La angajare, bănuiții erau testați la poligraf. O parte își recunosc vinovăția”
Persoanele reținute au vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, angajate de companiile în cauză în baza selecției formate din mai multe etape, care includea și verificarea la poligraf (ca să excludă deconspirarea schemei de către autorități) și care foloseau pseudonime în comunicarea cu potențialele victime. Marea majoritate din bănuiții reținuți sunt tineri (inclusiv o tânără cu vârsta de 22 de ani) cu rol de operatori la centrele de apel, specialiști în domeniul informaticii, agenți de vânzări/investiții. Câteva persoane mai în vârstă au roluri de superiori de grupe, șefi de echipe, administratori. Urmare a investigațiilor și descinderilor, o parte din bănuiți își recunosc vinovăția și cooperează cu autoritățile de drept.
