România şi Polonia concurează umăr la umăr la una din disciplinele din competiţia dezvoltării economice. Ambele ţări sunt cu PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare (PPC) la 80% din media UE, relatează Ziarul Financiar și Mediafax.
Polonia a avut un parcurs hotărât şi a pornit mai devreme, România a accelerat mai tare şi astfel Ungaria a fost întrecută, iar Grecia, care face parte din zona euro, este cu mult în urmă.
Ţinta: depăşirea Portugaliei
Cum Cehia este departe în faţă, iar Spania nu cu mult în urma ei, următoarea ţintă care pare cel mai uşor de doborât este Portugalia. Aceasta este cu PIB per capita raportat la PPC la 83% din media UE, după cum arată datele Eurostat pentru 2023. Economia portugheză a frânat şi a dat mult înapoi sub şocul provocat de pandemie, în timp ce România şi Polonia doar au stagnat atunci. Portugalia trece acum printr-un moment mai slab pentru creşterea economică, după un 2023 bun mulţumită exporturilor şi turismului, dar cu finanţele publice bine puse în ordine.
Însă guvernul a început să testeze tratamente pentru rezolvarea unor probleme de structură care afectează parcursul de dezvoltare pe durată mare, cum ar fi hemoragia de oameni talentaţi, lipsa de muncitori bine pregătiţi şi prudenţa investitorilor străini. Portugalia nu se pregăteşte pentru un sprint de 100 de metri, ci de un maraton. Economia portugheză stă cel mai bine din punctul de vedere al deficitului bugetar dintre ţările sudice care au avut cele mai mari probleme în timpul crizei datoriilor europene.
Problemele structurale expuse de crize
Disciplina bugetară a devenit o obsesie pentru guvern după criza datoriilor şi s-a abătut de la ea doar în pandemie. Portugalia este una dintre ţările din zona euro care au avut nevoie de bailout internaţional în acea criză, iar ajutorul a fost condiţionat de impunerea de măsuri de austeritate dure şi, se vede acum, nesănătoase. Între 2008 şi 2015 circa un milion de oameni au plecat din ţară, goniţi de împuţinarea locurilor de muncă, de colapsul veniturilor şi de ameninţarea sărăciei.
Cât timp a fost aplicat programul de ajus¬tare, între 2011 şi 2014, peste 330.000 de locuri de muncă au fost distruse şi 90.000 de companii au dispărut. Şomajul în rândul tinerilor a ajuns la 42%. Cifrele vin de la Pedro Góis, sociolog la Universitatea Coimbra.
Depopularea a conti¬nuat, între 2011 şi 2021 numărul celor care au luat calea emigraţiei, un drum bine bătut de-a lungul istoriei, fiind comparabil cu tulburii ani ’60. Atunci, populaţia a scăzut cu 2,5%. Acum, cu 2,1%, potrivit El Pais. Rezultatul este clar: Portugalia se clasează printre primele locuri în lume la îmbătrânirea populaţiei. Crizele expun de obicei problemele de structură ale econo¬miilor. Au venit apoi vremuri mai bune.
Planurile guvernului pentru revigorarea economiei
Anul trecut a fost cel mai bun din istorie pentru turism, iar inflaţia este la cotele dorite. Unele probleme au rămas, cum ar fi o criză de locuinţe la preţuri permisibile care încurajează tinerii să plece din ţară. Deşi în zona euro, Por¬tu¬galia nu este o economie cu salarii mari. Criza de locuinţe ieftine îi afectează în primul rând pe tineri. Guvernul consideră că a venit timpul pentru reparaţii la structură.
A propus o iniţiativă care ar transforma ţara într-un paradis fiscal pentru tinerii adulţi. Aceasta presupune reduceri semnificative de taxe pentru tinerii aflaţi la început de carieră. Planul este pe zece ani şi este propus pentru bugetul de anul viitor. Prevede diminuarea impozitului pe venit pentru tinerii angajaţi, cu primul an de muncă complet neimpozabil.
Propunerea are obiectivul de a opri exodul de talente tinere prin reducerea poverii fiscale şi de a revigora economia. Modelul reducerilor progresive de taxe pentru tineri este propus într-o altă ţară, cu probleme economice şi demografice mult mai mari, Muntenegru. Ideea guvernului portughez este deja criticată de FMI pentru că ar repezenta un risc pentru sănătatea finanţelor publice.
Tot pentru a rezolva criza de forţă de muncă bine pregătită, guvernul portughez vrea să reducă şi taxele pe venit pentru rezidenţii străini, adică pentru străinii care se stabilesc în Portugalia pentru a munci. Schema a mai fost aplicată în 2009, în plină criză economică, pentru a atrage investitori şi oameni cu pregătire profesională în activităţi cu „valoare adăugată mare“ cum ar fi practicarea medicinei şi predatul la universitate.
Planul a fost criticat pentru că ar fi condus la creşterea preţurilor locuinţelor, iar aria lui de aplicare a fost diminuată. Guvernul de la Lisabona are un plan nou şi pentru a facilita accesul tinerilor la locuinţe. Este vorba de oferirea de garanţii de la stat pentru 100% din creditul ipotecar pentru achiziţionarea primei locuinţe. Preţul casei nu trebuie să depăşească 450.000 de euro, iar salariul tinerilor nu trebuie să fie mai mare de 5.800 euro brut pe lună.
Însă multe persoane cu vârsta de până la 35 de ani au venituri care descurajează băncile de la a le acorda credite chiar şi cu garanţii de la stat. Iar oferta de locuinţe la preţuri mici este prea limitată.
Doi din trei tineri câştigă mai puţin de 1.000 de euro pe lună, scrie Euronews. Un domeniu în care Portugaliei îi merge bine este cel al start-up-urilor. Această ţară avea anul trecut aproape 4.100 de start-up-uri active, cu 25.000 de angajaţi. Circa 70% din aceste afaceri noi au fost înfiinţate în ultimii cinci ani. 84% dintre ele aveau activitate în IT, iar 35% erau exportatori, contribuind cu 5% la exporturile totale de servicii. Spre comparaţie, Polonia, cea mai mare economie est-europeană, are 3.300 de start-up-uri, dar mai mulţi angajaţi în acest ecosistem.
