Europarlamentarul PSD, Vasile Dîncu, explică noua Strategie a Comisiei Europene pentru Marea Neagră și arată că această zonă se transformă dintr-o „periferie geopolitică” într-un „spațiu pivot al ordinii europene”, în special pe fondul războiului din Ucraina. Dîncu a explicat că România are o șansă unică să profite de această nouă direcție strategică și să se impună drept principal jucător în Europa de Est.
Vasile Dîncu afirmă că documentul adoptat de Comisia Europeană are mai multe obiective. Pe de o parte, vizează componenta de securitate, esențială pentru a preveni ceea ce el numește transformarea Mării Negre într-un „lac rusesc”, scenariu ce ar afecta Ucraina, Republica Moldova, Georgia, dar și statele membre NATO și UE riverane, România și Bulgaria. Pe de altă parte, strategia include o dimensiune de reconstrucție economică, proiectând regiunea ca un coridor strategic între Europa, Caucaz și Asia Centrală.
Cu toate acestea, Vasile Dîncu identifică și lacunele documentului precum „întărirea cooperării regionale”, care, în viziunea sa, „Fără detalii operaționale, riscul este ca strategia să rămână un cadru aspirațional, nu un instrument efectiv”, afirmă Dîncu.
În ceea ce privește România, fostul ministru subliniază potențialul său de a juca un rol cheie în implementarea strategiei, ca „hub logistic pentru reconstrucția Ucrainei” și „punte între UE, NATO și statele candidate din Est”.
Noua strategie a Comisiei Europene
Noua Strategie propusă de schimbă această paradigmă. Se articulează în jurul a trei piloni:
1. securitate și stabilitate;
2. creștere economică durabilă;
3. reziliență ecologică și climatică.
Sunt prevăzute 9 inițiative concrete, de la crearea unui Black Sea Maritime Security Hub până la dezvoltarea unei Connectivity Agenda pan-europene și întărirea capacităților comunităților costiere.
O strategie cu miză dublă: Securitate și reconstrucție economică
Dimensiunea de securitate este, fără îndoială, pilonul central. Marea Neagră nu trebuie să devină, în logica hegemonică a Kremlinului, un „lac rusesc”.
O astfel de evoluție ar pune în pericol nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova, Georgia, dar și statele membre NATO și UE de pe litoralul său: România și Bulgaria. Controlul rusesc al rutelor maritime, blocajele în exporturile de cereale, atacurile asupra infrastructurii portuare și minarea apelor sunt deja realități.
UE propune, prin această strategie, coordonare navală, protejarea infrastructurii critice și mecanisme de reacție comună în caz de criză.
Dar strategia este și o invitație la reconstrucție economică: prin investiții în transport, energie și digitalizare, Marea Neagră poate deveni un coridor strategic de conectare între Europa, Caucaz și Asia Centrală.
România, Bulgaria, Ucraina și Georgia pot funcționa ca noduri logistice vitale într-o nouă arhitectură de securitate și comerț. Sprijinul pentru economia albastră, pentru comunitățile afectate de război și pentru tranziția verde poate crea o dinamică de dezvoltare cu impact regional și continental.
Eforturile României în promovarea agendei Mării Negre
România a fost, în ultimii ani, unul dintre actorii europeni cei mai activi în susținerea unei strategii consistente pentru Marea Neagră, atât în cadrul UE, cât și în NATO.
Printre contribuțiile cheie se numără:
-Inițiativa României din 2018-2023 privind Marea Neagră la nivelul Consiliului UE, unde a cerut constant integrarea regiunii în documente strategice, de la Global Gateway la Politica de Vecinătate; ????susținerea constantă a Ucrainei și Moldovei, prin politici de sprijin energetic, militar și de reconstrucție post-conflict; diplomație navală și infrastructură portuară – porturile românești (Constanța, Galați)au fost dezvoltate ca noduri logistice cheie pentru exporturile ucrainene și rețelele de securitate energetică;
-inițiative NATO pentru securitate în Marea Neagră, inclusiv prin consolidarea prezenței militare la Marea Neagră Și în zona flancului estic.
România a pledat mereu pentru o abordare integrată care să cuprindă: dimensiunea de apărare, dezvoltarea infrastructurii, protecția mediului și sprijinirea parcursului european al țărilor din regiune.”, arată Vasile Dîncu.
