Oprirea livrărilor de gaze ruseşti către regiunea separatistă Transnistria din estul Republicii Moldova după 1 ianuarie 2025 este un scenariu „foarte realist”, a afirmat miercuri Victor Parlicov, ministrul Energiei din Republica Moldova, după discuţii cu grupul rus Gazprom, transmite Reuters, conform Agerpres. Dacă aprovizionarea prin Ucraina şi rute alternative s-ar opri la 1 ianuarie, atunci Chişinăul va avea nevoie de sprijin internaţional pentru a plăti gazele venite din alte surse.
Parlicov s-a întâlnit luni cu şeful Gazprom pentru a discuta rute alternative pentru aprovizionarea Transnistriei dacă se opreşte tranzitul prin Ucraina.
La finele acestui an, expiră un acord de tranzit semnat în urmă cu cinci ani de Moscova şi Kiev, privind exporturile de gaze ruseşti spre Europa via Ucraina. Rusia şi-a exprimat disponibilitatea de a continua aprovizionarea cu gaze via Ucraina, în pofida războiului, în timp ce Kievul a refuzat să se angajeze în discuţii cu Moscova în privinţa exporturilor de gaze.
Transnistria este puternic dependentă de gazele naturale ruseşti furnizate via Ucraina. Parlicov a declarat la o conferinţă de presă la Chişinău că Gazprom este pregătit să aprovizioneze Transnistria cu gaze prin actuala rută, dar depinde de Republica Moldova şi Ucraina dacă sunt de acord cu tranzitul. „În urma discuţiilor cu colegii mei din Ucraina, am înţeles că dacă va exista o decizie de a continua tranzitul, va fi luată în ultimul moment”, a declarat ministrul Energiei din Republica Moldova.
Energie ieftină pentru Chișinău
Republica Moldova primeşte aproximativ două miliarde metri cubi (bcm) de gaze pe an din Rusia via Ucraina şi, din 2022, Tiraspolul şi Chişinăul au convenit ca tot gazul rusesc primit de Republica Moldova să meargă în Transnistria.
Transnistria are o mare centrală electrică alimentată cu gaz rusesc iar în schimb Chişinăul cumpără electricitate din Tiraspol la un preţul scăzut relativ fix.
Republica Moldova susţine că dacă Ucraina opreşte tranzitul de gaz rusesc, o alternativă pentru Transnistria ar putea fi gazele livrate prin conducta TurkStream către Turcia şi apoi prin Bulgaria şi România.
Totuşi, Parlicov a spus că Gazprom a legat continuarea livrărilor prin rute alternative de solicitările sale în aşa fel încât Chişinăul să plătească datoria pentru livrările precedente de gaze către Republica Moldova, evaluate de Rusia la 709 milioane de dolari. Republica Moldova susţine că datoria ei se ridică la 8,6 milioane de dolari.
„Credem că este incorect legarea problemei datoriei de cea a livrărilor (către Transnistria)”, a declarat Parlicov.
El a spus că aprovizionarea prin Ucraina şi rute alternative s-ar putea opri la 1 ianuarie, şi atunci Chişinăul va avea nevoie de sprijin internaţional pentru a plăti gazele venite din alte surse.
Reprezentanţii Gazprom nu au făcut comentarii în legătură cu întâlnirea cu oficialul din Republica Moldova.