Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, propune o creștere semnificativă a bugetului anual destinat apărării naționale, depășind pragul de 60 de miliarde de euro începând cu anul 2025, afirmă surse citate de agenția Reuters.
Bugetul regular al Apărării pentru 2024 s-a ridicat la 52 de miliarde de euro, fiind completat de alte 20 de miliarde provenind dintr-un fond special de 100 de miliarde de euro, constituit în 2022 ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Acest fond are ca scop modernizarea armatei germane, însă va fi epuizat până în 2028.
Pistorius dorește ca majorarea bugetară să intre în vigoare din 2025, iar intenția sa este ca acest nivel de cheltuieli – peste 60 de miliarde de euro anual – să fie menținut pe o perioadă de cel puțin patru ani, finanțarea urmând să fie inclusă în planurile bugetare pe termen mediu ale guvernului. O a doua sursă citată de Reuters a indicat că ministerul Apărării țintește un buget de aproximativ 63 de miliarde de euro pentru anul viitor, cu 10 miliarde mai mult decât propunerea formulată de coaliția fostului cancelar Olaf Scholz, înainte de colapsul acesteia în noiembrie 2024.
„Provocarea majoră va fi modul în care acești bani vor putea fi cheltuiți eficient și la timp”, a avertizat una dintre surse, făcând referire la dificultățile industriei de apărare de a răspunde prompt comenzilor neplanificate. În 2024, cheltuielile militare ale Germaniei au întâmpinat obstacole în atingerea țintei NATO de 2% din PIB, din cauza ritmului lent de alocare a fondurilor.
Întrebat despre cifra avansată de peste 60 de miliarde de euro, un oficial guvernamental a declarat că aceasta este „în zona corectă”, fără a confirma sau infirma valoarea exactă. De asemenea, o purtătoare de cuvânt a ministerului Apărării a refuzat să comenteze, precizând că procesul bugetar pentru 2025 nu este finalizat.
Boris Pistorius, social-democrat, este singurul membru al fostului guvern care și-a păstrat portofoliul în noua coaliție condusă de cancelarului conservator Friedrich Merz, instalată oficial în funcție după luni de negocieri. Noul executiv se confruntă cu presiuni puternice atât din partea administrației Trump, care cere creșteri semnificative ale bugetelor militare europene, cât și din partea partenerilor NATO europeni, care se simt tot mai vulnerabili în fața unei Rusii agresive și a unui angajament tot mai incert al Statelor Unite față de securitatea colectivă.
Germania, cunoscută până recent pentru austeritatea sa fiscală, a aprobat recent o schimbare majoră de direcție economică. Noul plan bugetar prevede un fond special de 500 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură și elimină în mare parte investițiile în Apărare din regulile stricte privind plafonarea împrumuturilor publice.
