În fiecare an, mii de tineri români crescuți în afara granițelor țării își îndreaptă privirea spre universitățile din România, în speranța unei reconectări cu rădăcinile, limbajul și cultura de care, deși departe, nu s-au desprins niciodată. Din păcate, în pofida intențiilor bune și a pregătirii lor, o bună parte dintre acești tineri nu reușesc să devină studenți în România, din cauza unui sistem universitar care, încă, nu le oferă șanse reale și egale de acces.
Una dintre cele mai mari probleme o reprezintă numărul limitat de locuri alocate românilor cu domiciliul în străinătate (RDȘ). În ciuda faptului că acești tineri sunt cetățeni români cu acte în regulă, locurile special dedicate lor în universitățile din țară sunt adesea insuficiente raportat la cererea reală. În unele cazuri, aceste locuri sunt epuizate încă din prima sesiune de admitere.
La acest obstacol se adaugă și problema calendarului de admitere, care nu ia în considerare realitatea sistemelor de învățământ din alte țări. În multe state – cum sunt cele din Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite sau țările arabe – rezultatele la examenele de bacalaureat (precum IGCSE, IB, A-Levels, SAT etc.) sunt afișate în lunile iulie sau chiar august, uneori după finalizarea sesiunii de admitere la facultățile din România. Astfel, tinerii români din diaspora rămân în afara sistemului de învățământ românesc, nu din lipsă de interes sau de pregătire, ci din cauza unor bariere birocratice și logistice.
Pentru mulți dintre aceștia, șansa reală de a se înscrie la facultate apare abia anul următor, ceea ce implică un an pierdut și o probabilitate crescută de a opta pentru studii în alte țări.
Soluții posibile, necesare și realizabile:
1. Creșterea numărului de locuri fără taxă pentru românii din diaspora în universitățile din România, pe baza unui plan național coordonat de Ministerul Educației și DRP.
2. Instituirea unei sesiuni de admitere dedicate în toamnă, adaptată după afișarea rezultatelor la bacalaureatele internaționale.
3. Simplificarea procedurilor de echivalare a diplomelor și posibilitatea transmiterii actelor în format digital, cu sprijinul misiunilor diplomatice ale României.
4. Campanii de informare și orientare academică pentru comunitățile românești din diaspora, astfel încât tinerii să cunoască oportunitățile din timp.
Aceste măsuri nu presupun costuri exorbitante și nici reforme complicate. Ele înseamnă, în esență, respect, viziune și responsabilitate față de o categorie importantă de cetățeni români – tinerii care, deși născuți sau crescuți departe de România, vor să contribuie la viitorul ei.
România are nevoie de acești tineri. A venit timpul ca și statul român să demonstreze că are voința de a-i primi cu brațele deschise.
Centrul Franco-Român de cooperare economică și culturală – Claudia Puiu Barraud
Asociația Iordaniano-Română pentru Cultură – Geanina Abul-Haija
