Se apropie vârful de plată a datoriei și nu se știe dacă statul are bani.
Statul are de achitat 42 de miliarde de lei doar în dobânzi în 2024. Prima probă de foc – luna iulie, cu scadențe masive și incertitudini majore privind capacitatea de plată. Tanczos Barna avertizează: „Soft landingul nu e credibil”.
Criza datoriilor se apropie: România e la un pas de aterizare forțată financiară în plină instabilitate politică
România se apropie periculos de un moment financiar critic, pe fondul unui cumul de factori destabilizatori: instabilitate politică, deficit bugetar record și o datorie publică fără precedent. Datele consultate de Economica.net arată că statul trebuie să plătească în 2024 dobânzi în valoare totală de 42 de miliarde de lei – o povară uriașă în contextul în care veniturile fiscale sunt insuficiente, iar accesul la împrumuturi devine tot mai scump.
Potrivit sursei citate, primul mare hop al anului vine în iulie, când scadențele cumulate ajung la 12 miliarde de lei, sumă pe care statul nu o deține în prezent. Singurele opțiuni realiste sunt împrumuturile noi – la dobânzi tot mai mari – sau reducerea rezervei valutare, cu riscuri severe pentru stabilitatea monetară.
Ianuarie a fost salvat prin „rostogolire”
Primul test major a avut loc în ianuarie, când statul a reușit să evite un blocaj doar prin refinanțări agresive – noi împrumuturi prin programele Fidelis și Tezaur, adresate populației, și prin bănci comerciale. Însă aceste metode nu mai par sustenabile. În prezent, susțin surse financiare, singurul actor care mai creditează statul este BNR, în timp ce investitorii străini vând în continuare titluri de stat românești.
Octombrie și noiembrie – alte două momente critice
După iulie, urmează octombrie (10 miliarde lei de plată) și noiembrie, care va aduce cea mai mare scadență a anului – 16 miliarde de lei. Întregul an se conturează astfel ca o cursă contra cronometru între nevoia acută de finanțare și lipsa de încredere a piețelor în stabilitatea guvernamentală și fiscală.
Scenariu extrem: incapacitate de plată
În cazul în care România nu își onorează obligațiile, cel mai sumbru scenariu – dar cu probabilitate redusă – este intrarea în incapacitate de plată, o situație care nu s-a mai produs din perioada regimului comunist. Asta ar însemna retrogradarea la statutul de „junk” de către agențiile de rating și excluderea de facto de pe radarul oricărui investitor serios, fie el financiar sau din economia reală.
Ce spune ministrul Finanțelor: „Hard landing” dacă nu acționăm
Ministrul interimar al Finanțelor, Tanczos Barna, a recunoscut în declarații citate de Curs de Guvernare că un „soft landing” este improbabil, avertizând că o „aterizare forțată” devine tot mai plauzibilă în lipsa unei stabilizări politice urgente:
„Este posibilă o aterizare hard – să nu zic soft, pentru că nu e credibilă – very hard, în cazul în care continuă instabilitatea politică. În cazul în care începem măsurile, aterizarea este gestionabilă.”
Barna a subliniat și presiunea enormă pusă pe coordonarea dintre instituțiile-cheie: Ministerul Finanțelor, BNR și sistemul bancar. „Comunicarea este vitală în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și multă propagandă”, a spus el.
„Mă bazez pe bilanțul de închidere al anului 2024 din partea BNR, cu o rezervă istorică și o stabilitate fără precedent în regiune.”
Taxele vor crește – dar nu înainte de toamnă
Ministrul Finanțelor a confirmat că majorările de taxe sunt inevitabile, însă nu vor fi aplicate în mai sau iunie. Orice astfel de măsură, susține el, trebuie precedată de consultări publice. „Nu se pot face majorări fără consultare publică – nu se va repeta ce s-a făcut în trecut”, a declarat Barna, pentru Curs de Guvernare.
El a menționat că reducerea cheltuielilor de funcționare a început deja, prin înghețări și plafonări lunare, dar că presiunea bugetară este uriașă. Deficitul bugetar este estimat la 8,6% din PIB în termeni cash, respectiv 9,3% pe metodologia ESA – cu mult peste țintele asumate.
„Avem război la graniță, trebuie să majorăm cheltuielile cu apărarea, și în același timp avem un deficit fără pereche. Scăderea cheltuielilor este obligatorie.”
Românii care au creditat statul, în pericol?
În acest context tensionat, apare și întrebarea dacă statul ar putea amâna plata către cei peste un milion de români care au investit în titluri Fidelis și Tezaur. Deși o astfel de măsură nu a fost luată în calcul oficial, presiunea bugetară și accesul tot mai limitat la finanțare pot ridica această ipoteză, cu toate riscurile reputaționale și politice implicate.
