Pe rolul Tribunalului Buzău, în anul 2024 au fost înregistrate nouă dosare ce vizează persoane judecate pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, potrivit specialiştilor în drept infracţiunea referindu-se la martori care fie fac afirmaţii neadevărate în faţa instanţei, fie tac, în situaţia în care nu au precizat în mod expres că refuză o depoziţie.
Potrivit Tribunalului Buzău, cele mai multe cauze care vizează infracţiunea de mărturie mincinoasă au fost înregistrate la Judecătoria Râmnicu-Sărat.
„Cu privire la numărul cauzelor ce vizează infracţiunea de mărturie mincinoasă, în anul 2024 pe rolul instanţelor arondate Tribunalului Buzău s-au înregistrat un număr de 9 cauze, soluţionate astfel: Judecătoria Buzău – 3 cauze înregistrate şi 1 cauză soluţionată; Judecătoria Pătârlagele – 1 cauză înregistrată şi 1 cauză scoasă de pe rol; Judecătoria Pogoanele – 0; Judecătoria Râmnicu Sărat – 5 cauze înregistrate – 1 cauză soluţionată”, a transmis, pentru AGERPRES, Tribunalul Buzău.
Avocaţii specializaţi în drept penal atrag atenţia că fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Infracţiunea împiedică aflarea adevărului şi poate conduce către o decizie care poate fi atacată.
„Această situaţie în care se pune problema de mărturie mincinoasă se raportează într-o procedură în care se ascultă martori. Aici trebuie analizate foarte serios declaraţiile martorului în cauză dacă sunt depărtate de realitate. Dacă din coroborarea probelor anterior administrate într-un dosar de cercetare penală din care rezultă evidenţa lucrurilor precum că martorul respectiv ar cunoaşte detalii care ar reflecta realitatea, dar cu toate acestea compară în faţa instanţei pe cu totul alte coordonate, se poate pune problema existenţei unei asemenea fapte de mărturie mincinoasă, în situaţia în care acea mărturie ar fi determinantă în stabilirea adevărului într-o cauză penală. (…) Dacă acea depoziţie ar stabili cursul adevărului şi ar putea stabili şi existenţa unei vinovăţii, susţinerea şi derularea unui proces pe elemente de mărturie mincinoasă cu dovedire ar putea schimba întreg cursul penal în care a fost dată acea mărturie şi cauza ar putea fi repusă pe rol, atacată”, a precizat, pentru AGERPRES, avocatul Mihai-Valentin Ghindeanu, din cadrul Baroului de avocaţi Buzău.
Totodată, în situaţia în care un martor nu precizează explicit că refuză depunerea unei mărturii, tăcerea poate fi sancţionată penal, dacă anumite informaţii deţinute ar putea conduce la clarificarea unei cauze.
„Ar trebui totuşi clarificat că mărturia mincinoasă în esenţă este calificată ca o faptă penală atunci când relatarea este eronată, necorespunzătoare realităţii, a împrejurării în legătură cu o cauză penală sau tăcerea, mare atenţie, tăcerea care se opune clarificării unor împrejurări esenţiale despre care martorul este întrebat şi pe care le cunoaşte, din care există date serioase că el de fapt le-ar cunoaşte, dar el tace cu intenţie. Pe de altă parte, refuzul expres de a da mărturie sau de a nu răspunde, după ce persoana a acceptat să nu depună mărturie ca martor, nu poate fi calificată ca mărturie mincinoasă”, a subliniat avocatul.
În plus, legea prevede că autorul nu se pedepseşte dacă îşi retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reţinere, arestare sau de punerea în mişcare a acţiunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie, ca urmare a mărturiei mincinoase.
