Senatul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a hotărât declanșarea procedurilor pentru nominalizarea lui Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, pentru Premiul Nobel pentru Pace.
În testament, Nobel a cerut ca cei cărora li se decernează premiul pentru pace să îndeplinească cel puțin una din următoarele trei cerințe: să lucreze pentru „reducerea forțelor militare”, pentru „organizarea de congrese ale păcii” și pentru „înfrățirea între popoare”.
În acest context, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, a declarat:
„Această decizie vine ca o recunoaștere a eforturilor susținute ale președintelui Donald Trump în promovarea păcii și stabilității în regiuni marcate de tensiuni globale. Printre inițiativele diplomatice care au stat la baza acestei nominalizări se numără acțiunile sale pentru detensionarea situației din Gaza, demersurile inovatoare pentru a încheia o pace justă în Ucraina, precum și preocuparea permanentă pentru a menține echilibrul între principalii actori geopolitici, la nivel mondial. Ca instituție de învățământ superior cu un puternic angajament față de valorile democratice și dreptul internațional, SNSPA consideră esențial să susțină liderii care contribuie la pacea globală.
Recunoaștem rolul președintelui Donald Trump în facilitarea soluțiilor diplomatice pentru încetarea conflictului din Ucraina, cu respectarea suveranității statelor și în concordanță cu valorile euro-atlantice. În mod deosebit, asigurarea păcii în regiunea Mării Negre, prin garantarea suveranității Ucrainei și a securității statelor din proximitatea conflictului, în conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului internațional, reprezintă un obiectiv esențial pentru stabilitatea globală. Este și obligația SNSPA, ca Școală de Guvernare a României, să recunoască și să sprijine inițiativele care promovează pacea și dialogul, evidențiind contribuțiile semnificative în acest sens.
Donald Trump este un politician atipic, care iese din toate tiparele clasice, dar care este orientat spre atingerea obiectivului final. Cum acest obiectiv este pacea, care se traduce prin securitate, respectul între națiuni și prosperitatea cetățenilor, atunci acest efort trebuie recunoscut și sprijinit la nivel global. Aprecierea unei voci puternice care pledează pentru pace, precum cea a lui Donald Trump, este fundamentală.
SNSPA va invita și alte universități, parteneri naționali și internaționali, să se alăture acestei inițiative.
Prin expertiza cadrelor sale didactice, a cercetătorilor și a absolvenților săi, SNSPA a fost constant implicată în proiecte menite să consolideze relațiile euro-atlantice, să promoveze valorile democratice și să sprijine statele membre NATO și UE în eforturile lor de a asigura coeziunea și reziliența internațională.
Universitatea își reafirmă angajamentul de a sprijini inițiativele care contribuie la combaterea amenințărilor la adresa securității, stabilității și păcii, rol cu atât mai important într-un moment în care tensiunile sociale, de orice fel, care au la bază extremismul, conflictele ideologice, economice, etnice, xenofobe sau atacurile hibride din partea unor entități statale sau non-statale au ajuns să perturbe echilibrele geopolitice majore”, a transmis rectorul Remus Pricopie.
Despre premiile Nobel
Începând din 1901, cinci laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace s-au aflat în detenţie în momentul în care au primit premiul, informează News.ro.
În 1936, jurnalistul şi pacifistul german Carl Von Ossietzky era într-un lagăr de concentrare nazist.
Aflată în arest la domiciliu, lidera opoziţiei birmaneze Aung San Suu Kyi, laureată a premiului în 1991, a fost autorizată de junta militară să călătorească la Oslo, dar a renunţat de teamă că nu se va mai putea întoarce.
În 2010, disidentul chinez Liu Xiaobo a fost încarcerat. Scaunul său, pe care era aşezat premiul, a fost lăsat simbolic gol.
În 2022, apărătorul belarus al drepturilor omului Ales Bialiatski a fost încarcerat, iar soţia sa, Natalia Pintchouk, l-a reprezentat la ceremonie.
Activista iraniană Narges Mohammadi şi-a sărbătorit Premiul Nobel din celula sa din închisoarea Evin.
Tineri şi vârstnici
În 2014, activista pakistaneză pentru drepturile omului Malala Yousafzai a devenit la 17 ani cel mai tânăr câştigător al unui Premiu Nobel.
În 1915, australianul Lawrence Bragg a câştigat Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu tatăl său, la vârsta de 25 de ani.
În schimb, americanul John B. Goodenough rămâne cel mai vârstnic laureat, primind Premiul Nobel pentru Chimie la vârsta de 97 de ani în 2019 pentru lucrările sale privind bateria litiu-ion. Compatriotul său Arthur Ashkin a primit Premiul Nobel pentru Fizică la vârsta de 96 de ani, un an mai târziu.
Nu se acordă premii postume
Potrivit AFP, din 1974, statutul Fundaţiei Nobel stipulează că un premiu nu poate fi acordat postum, cu excepţia cazului în care decesul survine după anunţarea numelui câştigătorului. Doar două personalităţi decedate, ambele suedeze, au fost premiate: poetul Erik Axel Karlfeldt (Literatură în 1931) şi secretarul general al ONU Dag Hammarskjöld (Pace în 1961), care se presupune că a fost asasinat. Au existat, de asemenea, ocazii în care un premiu nu a fost acordat, ca omagiu adus unui laureat decedat, ca în 1948, după moartea lui Gandhi. În 2011, Adunarea Nobel a Institutului Karolinska a fost şocată să afle că un laureat, canadianul Ralph Steinman, a murit cu trei zile înainte de decernarea premiului pentru Medicină. Cu toate acestea, fundaţia a decis să adauge numele acestuia pe prestigioasa sa listă de laureaţi.
Nobel, poetul
Iubitor al poeziei engleze şi mare admirator al lui Shelley şi Byron, Alfred Nobel a intrat în istorie ca inventator al dinamitei, dar nu a încetat niciodată să scrie versuri, fie în suedeză, fie în limba lui Shakespeare. Într-o scrisoare către un prieten, el spunea: „Nu am nici cea mai mică pretenţie de a-mi numi versurile poezie. Scriu din când în când doar pentru a scăpa de depresie sau pentru a-mi îmbunătăţi engleza”. În 1862, tânărul de 29 de ani, îndoindu-se de talentul său, îi scria unei tinere în franceză: „Fizica este domeniul meu, nu stiloul”. În anul morţii sale (1896), a scris o tragedie scandaloasă, „Némésis”, despre execuţia în Roma secolului al XVI-lea a unei femei care şi-a ucis tatăl vitreg incestuos. „Némésis” apare, dar toate exemplarele sunt arse după moartea sa. Toate, mai puţin trei.
Trei sute de propuneri pe an
Arhivele Academiei Suedeze sunt pline de scrisori de la cele mai mari nume din lumea literatură şi editorială care atrag atenţia academicienilor asupra Premiului pentru Literatură.
În fiecare an, Academia primeşte aproximativ 300 de propuneri scrise de la foşti laureaţi, academicieni, organizaţii şi alţi profesori din lumea literară şi lingvistică. Fiecare nominalizator evidenţiază punctele forte ale favoritului său.
