Uniunea Europeană dorește ca membrii săi să înceteze finanțarea războiului Rusiei în Ucraina. Și a terminat cu o cerere politicoasă, scrie politico.eu.
O nouă strategie ambițioasă lansată marți de executivul UE ar urma, dacă va fi implementată, să pună capăt vânzărilor lucrative de gaze ale Moscovei către continent în 2027 și ar obliga companiile de gaze să rezilieze contractele cu Kremlinul.
Aceasta pregătește scena pentru o confruntare majoră între Bruxelles și puținii lideri care încă promovează energia rusească. Totuși, în timp ce oficialii UE vorbesc dur, marți au apărut instantaneu întrebări cu privire la caracterul practic al propunerii și dacă țările o vor aplica efectiv.
Planul pune țări precum Ungaria și Slovacia direct în vizorul UE. Ambele au continuat fără rușine să furnizeze combustibil rusesc pe tot parcursul războiului, au contribuit la blocarea unor noi sancțiuni energetice la Bruxelles și au respins sprijinul pentru Ucraina.
Marți, comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, a subliniat că, spre deosebire de sancțiuni, viitoarele propuneri nu vor necesita un sprijin unanim pentru a fi adoptate, ceea ce înseamnă că țările UE ar putea respinge obiecțiile Ungariei și Slovaciei.
„Sper că toată lumea va merge mai departe, evident, dar dacă nu o face, este în regulă”, a declarat el reporterilor la Parlamentul European de la Strasbourg. „Și asta face parte din UE, faptul că uneori majoritatea ia decizii atunci când este necesar.”
Și dacă țările reticente tot nu se conformează, Jørgensen a spus: „Desigur, avem procedurile normale privind modul de gestionare a acestei situații.”
Mesajul puternic i-a luat prin surprindere pe unii diplomați, chiar dacă aceștia spuneau că există întrebări care încă necesită răspuns. „Sunt destul de impresionat”, a spus un diplomat. „Nu am compasiune pentru Ungaria și… nici pentru Slovacia”.
Un alt membru a apreciat Bruxelles-ul pentru că s-a asigurat în sfârșit că „mesajul este clar”, chiar dacă trebuie să ofere „asigurări” că planul este „fezabil din punct de vedere legal”.
Vești proaste pentru băieții răi de la Bruxelles?
Timp de trei ani, UE a acordat câtorva țări, inclusiv Ungaria și Slovacia, numeroase excepții pentru a obține aprobarea sancțiunilor energetice.
Prim-ministrul ungar Viktor Orbán și liderul slovac Robert Fico folosesc aceste lacune pentru a menține fluxul de aprovizionare cu gaze și petrol din Rusia, valorificând ceea ce au fost concepute ca scutiri temporare pentru a profita de comerțul cu energie din timpul războiului prin taxe de tranzit și vânzarea de combustibil pe piața liberă.
În septembrie, Ungaria a încheiat un acord cu Ucraina vecină pentru a se asigura că poate primi în continuare livrări de țiței rusesc prin conducte, în timp ce Slovacia a încercat în repetate rânduri să obțină ajutorul Bruxelles-ului într-o dispută cu Kievul, după ce aprovizionarea cu gaze a țării de la Moscova a fost întreruptă . Acum, spun experții, ar putea în sfârșit să suporte costurile războiului în toată regula purtat de Moscova.
„Ungaria și Slovacia sunt țări fără ieșire la mare, așa că ar putea fi costisitor pentru ele să acceseze transporturile maritime de gaze naturale lichefiate”, a declarat Laura Page, analist principal în domeniul gazelor la firma de informații Kpler. „Știm că zona Europei Centrale și de Est are o mulțime de blocaje în conducte, așa că există probleme în găsirea de alternative.”
Jonathan Stern, fondatorul programului de gaze de la Institutul Oxford pentru Studii Energetice, a avertizat că Ungaria și Slovacia ar „dori să fie compensate” pentru costurile de aprovizionare în alte părți.
Fico a remarcat acest subiect chiar înainte ca planul de marți să fie anunțat. Bruxelles-ul, a spus el luni, „din motive pur politice, creează condiții pentru creșteri suplimentare ale prețurilor la gaze”.
Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a abordat și el acest aspect marți seară, numind planul privind X o „greșeală gravă” care „amenință securitatea energetică, crește prețurile și încalcă suveranitatea”.
Jørgensen a insistat că Comisia Europeană, executivul UE, va ajuta țările să își dezinvestească activele și a susținut că estimările interne au arătat că, per ansamblu, blocul comunitar nu va înregistra prețuri mai mari.
„Nu neglijăm faptul că, pentru unele țări, aceasta va fi o tranziție mai dificilă decât pentru altele”, a spus el. Comisia, a adăugat Jørgensen, va ajuta „folosind diferitele instrumente pe care le avem, astfel încât nicio țară să nu fie prea afectată de această situație” – deși a fost vag în privința detaliilor specifice.
Prietenii improbabile
Nu doar cele două țări UE cele mai prietenoase cu Kremlinul se confruntă cu probleme. Și companiile energetice vor trebui să respecte noile reguli dacă acestea vor fi adoptate.
Un purtător de cuvânt al firmei franceze TotalEnergies, care a sugerat că ar putea reveni la afacerile cu Rusia după încheierea războiului din Ucraina, a declarat că nu va comenta „ficțiunea politică” într-o declarație pentru POLITICO.
Firma a insistat că își va îndeplini „datoria de a contribui la securitatea aprovizionării cu gaze a Europei… în baza unor contracte pe termen lung pe care trebuie să le onoreze atâta timp cât guvernele europene nu impun sancțiuni împotriva gazelor rusești”.
Într-adevăr, nu este încă clar cum ar funcționa exact planul Bruxelles-ului în practică.
„Unde vor fi raportate datele? Și cine va monitoriza aplicarea legii? Care vor fi sancțiunile? Avem încredere că guvernele bulgare sau alte guverne pro-ruse ne vor spune de unde importă gaze?”, se întreba Aura Sabadus, expertă în piețele de gaze la gigantul de mărfuri ICIS.
Bruxelles-ul a susținut că propunerile vor fi solide din punct de vedere juridic. Potrivit unui oficial UE, interdicția ar permite firmelor să declare forță majoră – încălcarea contractelor – din cauza unui eveniment imprevizibil (cum ar fi sancțiunile).
„Credeți-mă”, a spus oficialul, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi liber, „știm foarte bine ce vrem [și] cum putem face acest lucru într-un mod sigur, solid din punct de vedere juridic, care evită riscul litigiilor, care evită riscul economic pentru participanții la piață și furnizori.”
Oficialul a adăugat: „Este o politică comercială și, ca orice altă politică comercială, în care ne alegem partenerii… dacă avem o problemă cu un partener, reacționăm la aceasta.”
Ministrul lituanian al Energiei, Žygimantas Vaičiūnas, a cărui țară a insistat de mult timp asupra unor restricții energetice mai stricte din partea Rusiei, a prezis o „adoptare și o implementare fără probleme”, numind măsura „o veste bună”.
Lucrurile se complică însă atunci când intră în ecuație preocupările legate de securitate. Ce se întâmplă dacă o țară spune că nu poate aplica legea din motive de securitate națională?
„Ungaria, Slovacia, Cehia, Bulgaria — vor elabora un plan foarte bun, în care vor stabili niște etape și ținte”, a declarat Martin Vladimirov, directorul departamentului de energie și geoeconomie de la Centrul pentru Studiul Democrației. „Dar, în cele din urmă, politicienii lor vor insista că este prea riscant pentru securitatea aprovizionării lor și vor ignora planul, așa cum au făcut și cu alte planuri privind eliminarea treptată a cărbunelui sau privind energiile regenerabile.”
Între timp, a adăugat el, „Rusia câștigă miliarde”.
